Glasul pământului în umbra gândului.
Imaginea stă să apară.
Apa, aerul, suflul viu așteaptă.
O sinapsă neuronică se oprește într-o idee ironică.
Spirit critic, analitic.
Viziunea apolinică neîmplinită
încă.
Sisif acum urcă.
Spre vârful muntelui soarele apune.
Când Sisif coboară,
deodată,
în mod natural se produce o fuziune
mâna se mișcă în spațiul lutului
lutul se mișcă în timpul mâinii.
Razele soarelui se prind în horă
deasupra apelor dansând și
cântând
fericirea conceperii.
Mâna și lutul se nasc împreună.
