Liber sau moral?

Pentru cei care au un caracter destul de scrupulos, mergand pe linea unor legi morale considerate eterne, universale si imbatabile, apare intr-un mod mult mai deosebit problema libertatii. Se stie, moralitatea nu este innascuta, nu se inscrie in codul genetic al firii umane, ci se construieste prin educatie, prin insusirea si constientizarea legilor sociale stabilite de om, in urma experientelor numeroase din relatiile umane, ce de-a lungul vietii, cu o dalta, ne slefuieste personalitatea neincetat. Astfel, a fi moral devine o chestiune de motivatie exterioara, pentru ca apoi ce e bine si ce e rau, in general, sa se interiorizeze.
Pe de alta parte, libertatea are un alt izvor si o alta structura. Viu, in noi, nascute, se desfasoara instinctele ce liber vor sa se indeplineasca, senzatiile, sentimentele, trairile, dorintele, aspiratiile, cu sau fara voia noastra, isi au propria viata si, fie ca, prin natura lor, ne imping spre rau sau spre bine, sau fie ca rabufnesc din launtrul nostru inconstient ori de la suprafata constienta, ele se vor imperios satisfacute, liber, fara a tine seama de convenientele ce moralitatea, poate cu dreptate, le impune.
Inteleptii recomanda echilibrul dintre ele.

Pentru ca libertatea si moralitatea se construiesc impreuna si se determina una pe cealalata. Un act liber poate sa produca suferinta unei persoane apropiate si, implicit, suferi personal, astfel incat esti nevoit sa respecti regula aceea de a nu mai infaptui niciodata ceva care, de exemplu, jigneste sau ataca demnitatea celuilalt. Pe de alta parte, o moralitate mult prea exagerata ingradeste si limiteaza dezvoltarea, intelegerea unor aspecte esentiale ale vietii si lumii si, mai mult decat atat, ingreuneaza cunoasterea propriei tale fiinte, in adancul ei.

Observam ca, anumiti oameni par mai putin ispititi sa incalce o regula morala sau sociala, iar altii nu-si pot infrana deloc pornirea de a trece peste orice bariera impusa dintr-un motiv sau altul. Sau, dintr-o prea mare autoconditionare, rusine, lipsa de putere, neputinta de a infrunta si de a se revolta, unii reusesc sa traiasca constransi de cerintele si trebuintele celorlalti, neglijandu-si propriile aspiratii, tendinte interioare ale sinelui. Mai sunt si aceia care impun cu autoritate normele morale, fara ca ei insisi sa le respecte in intimitatea lor.

Aici apar, deci, marile intrebari ale fiintei noastre: pana unde ne este ingaduita libertatea si care sunt totusi limitele moralitatii?

Caci, esti liber daca respecti ceea ce moralitatea impune si esti moral daca alegerile, cunoasterea, propria dezvoltare si implinire, evolutia conceptiilor despre eu si viata se realizeaza in libertate.