Auditie muzicala. Chopen, Tchaikovsky. Oameni si scaune visatoare si plutitoare. El, nemiscat, caprui, tisnesc priviri in extaz. Eu, in vis, valsand pe picior de lebada. Iubire. De la pamant pana la cer si de la cer la pamant de zece mii de ori luate cate zece mii de ori. Pe perete, in fata, un tablou. Peisaj rustic. Un drum, copaci si camp. Mult verde. Pe drum, eu si el, pasim mana in mana. Armonie si suflete jucause. Vesnicie, fruntea mea pe umarul lui. Mai incolo, luminis si o casuta. Vantul umfla albul rochiei, bratul lui o cuprindea. Ani lumina. Mai jos, langa lac, doua fetite zburdalnice. Sarma de rufe, topor de lemne, cos de fum. Violoncelul canta implinit. Scartait de scaun. Verdele disparu. Vioara, tunet si fulger. Un flaut chema, contrabasul urla. Pianul ierta, arcusul tacea. Dinspre el un freamat nelinistitor, dinspre mine un tipat deznadajduitor. Pauza. Zgomot. Publicul se ridica. Cortina cazu. In tablou, o frunza galbena.
Manu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu