duminică, 5 septembrie 2010

Scurta meditatie despre carti si oameni

Era o vreme cand ma minunam in sinea mea cum poate fi posibil sa treaca o zi din viata unui om si sa nu citeasca ceva dintr-o carte. Aproape ca era o conditie de a vietui, ca respirarea. Bineinteles ca oamenii aceea care nu citeau reprezentau pentru mine un fel de indivizi inutili, care fac umbra pamantului si pentru care singurul sens al existentei lor consta doar in perpetuarea speciei. Eram cu siguranta foarte exigenta, dar bag de seama ca era o caracteristica a adolescentului care se defineste prin propria lui lume si originalitate. Totusi, realizam ca exista un pericol in trairea aceasta abstracta, ingropata mult prea adanc in lumea cartilor, mai ales cand am cunoscut tipi de la filosofie care se exprimau numai in parabole fara a transmite cine stie ce mesaj, asa doar o joaca a cuvintelor si a creerului ce storcea intrebarea "de ce" pana la lipsa ei de sens si la frustrarea inexistentei unui raspuns real, adevarat. Odata, prin fata Parcului National, mi se opreste unul dintre acesti tipi drept in fata si cu seriozitate imi adreseaza o intrebare super, mega metafizica, cu notiuni dexiste si privindu-ma adanc in ochi, pana sa raspund ceva, imi intoarce spatele si pleaca. Si atunci mi-am zis la modul serios ca Socrate totusi nu vorbea singur pe strada.
Acum, gandul ca cineva nu citeste macar un rand nu-mi mai este atat de inacceptabil. Am cunoscut oameni deosebiti, exprimandu-si unicitatea fara a fi influentati de reflectiile de-a gata pe care lectura le ofera. Mult mai importanta este cautarea de sine, evolutia interioara specifica fiecarui individ uman in parte, dar care se realizeza insa printr-o anumita deschidere spirituala spre tot ceea ce se defineste a fi sacru, spre un sens adanc al universului.
Cu toate acestea iubesc cartile, mirosul lor, autorii lor, starea tulburatoare si meditativa care mi le transmit, provocatoarele dezbateri pe seama ideilor, misterul creatiei. Cartile au crescut in mine, sunt o parte din mine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu